Capitolul I - Principiile si regulile fundamentale ale exercitarii profesiei de avocat

Art. 1.
(1) Profesia de avocat este libera si independenta, cu organizare, functionare si conducere autonome, stabilite in conditiile prevazute de Legea nr.51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, republicata, astfel cum a fost modificata si completata pana la data adoptarii prezentului statut, denumita in continuare Lege si ale prezentului statut.
(2) Exercitarea profesiei de avocat este supusa urmatoarelor principii fundamentale:
a) principiul legalitatii;
b) principiul libertatii;
c) principiul independentei;
d) principiul autonomiei si descentralizarii;
e) principiul pastrarii secretului profesional.

Art. 2.
(1) Scopul exercitarii profesiei de avocat il constituie promovarea si apararea drepturilor, libertatilor si intereselor legitime ale persoanelor fizice si persoanelor juridice, de drept public si de drept privat.
(2) In exercitarea dreptului la aparare recunoscut si garantat de Constitutie, de lege, de pactele si de tratatele la care Romania este parte, avocatul are dreptul si obligatia de a starui, prin toate mijloacele legale, pentru realizarea liberului acces la justitie, pentru un proces echitabil si solutionat intr-un termen rezonabil, indiferent de natura cauzei sau de calitatea partilor.

Art. 3.
(1) In exercitarea profesiei avocatul este independent si se supune numai legii, statutului profesiei si codului deontologic.
(2) Profesia de avocat se exercita numai de avocatii inscrisi in Tabloul avocatilor intocmit de baroul din care fac parte.
(3) Un avocat nu poate fi inscris decat intr-un singur barou si nu-si poate exercita concomitent activitatea in doua sau mai multe forme de exercitare a profesiei.
(4) Este interzisa, sub sanctiunile prevazute de lege, exercitarea oricarei activitati specifice profesiei de avocat de catre o persoana fizica ce nu are calitatea de avocat inscris intr-un barou si pe Tabloul avocatilor sau de catre o alta persoana juridica cu exceptia societatii civile profesionala de avocati cu raspundere limitata.

Art. 4.
(1) Profesia de avocat este organizata si functioneaza in baza principiului autonomiei si descentralizarii, in conditiile prevazute de Lege si de prezentul statut.
(2) Alegerea organelor de conducere ale profesiei de avocat se face numai prin vot secret.
(3) Avocatul are dreptul de a alege si de a fi ales in organele de conducere ale profesiei, in conditiile prevazute de Lege si de prezentul statut.
(4) Competenta si atributiile organelor de conducere ale profesiei sunt prevazute de Lege si de prezentul statut.

Art. 5.
(1) In fiecare judet si in municipiul Bucuresti exista si functioneaza, in temeiul Legii, un singur barou, persoana juridica de interes public. Baroul este constituit din toti avocatii inscrisi pe Tabloul avocatilor, care au sediul profesional principal in localitatile de pe raza acestuia.
(2) Toate barourile din Romania, constituite potrivit legilor privind profesia de avocat, sunt membre de drept ale Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, denumita in continuare U.N.B.R.
(3) U.N.B.R. este persoana juridica de interes public, infiintata prin Lege. U.N.B.R. este unica succesoare a Uniunii Avocatilor din Romania.
(4) Constituirea si functionarea de barouri in afara U.N.B.R. sunt interzise. Actele de constituire si de inregistrare ale barourilor in afara U.N.B.R. sunt nule de drept. Nulitatea poate fi oricand constatata la cererea U.N.B.R., a barourilor membre, a Ministerului Public si poate fi constatata de instanta din oficiu.

Art. 6.
(1) Libertatea si independenta profesiei de avocat sunt principii in baza carora avocatul promoveaza si apara, drepturile, libertatile si interesele legitime ale clientilor potrivit legii si prezentului statut. Aceste principii sunt definesc statutul profesional al avocatului si garanteaza activitatea sa profesionala.
(2) Avocatul este liber sa-si aleaga, sa schimbe si sa dispuna in tot sau in parte de forma de exercitare a profesiei, in conditiile prevazute de Lege si de prezentul statut.
(3) Orice persoana are dreptul sa isi aleaga in mod liber avocatul. Nimeni nu poate impune unei persoane un avocat, cu exceptia cazurilor privitoare la asistenta judiciara obligatorie si asistenta gratuita. Orice clauza ori conventie contrara, prohibitiva sau restrictiva, este lovita de nulitate absoluta.
(4) Relatiile dintre avocat si clientii sai se bazeaza pe onestitate, probitate, corectitudine, sinceritate, loialitate si confidentialitate. Drepturile si obligatiile avocatului sunt prevazute de lege, prezentul statut, codul deontologic si contractul de asistenta juridica legal incheiat.

Art. 7.
(1) Intr-o societate intemeiata pe valorile democratiei si ale statului de drept, avocatul are un rol esential. Avocatul este indispensabil justitiei si justitiabililor si are sarcina de a apara drepturile si interesele acestora. El este deopotriva sfatuitorul si aparatorul clientului sau.
(2) Avocatul are toate drepturile conferite de lege si de statutul profesiei de avocat si isi indeplineste indatoririle si obligatiile fata de client, in raporturile cu autoritatile si institutiile la care isi asista sau isi reprezinta clientul, fata de profesia sa in general si fiecare confrate in particular, precum si fata de public.
(3) In exercitarea profesiei, avocatul nu poate fi supus nici unei restrictii, presiuni, constrangeri sau intimidari din partea autoritatilor sau institutiilor publice ori a altor persoane fizice sau persoane juridice. Libertatea si independenta avocatului sunt garantate de lege.
(4) Independenta avocatului nu poate prejudicia interesele clientului sau. Avocatul este dator sa dea clientului sfaturi juridice corespunzatoare legii si sa actioneze numai in limitele legii, statutului, codului deontologic, potrivit crezului sau profesional.
(5) Avocatul nu raspunde penal pentru sustinerile facute oral sau in scris, in fata instantelor de judecata, a altor organe de jurisdictie, a organelor de urmarire penala sau a altor autoritati daca aceste sustineri sunt in legatura cu apararea si sunt necesare stabilirii adevarului.
(6) Urmarirea penala si trimiterea in judecata a avocatului pentru fapte penale savarsite in exercitarea profesiei sau in legatura cu aceasta, se pot face numai in cazurile si in conditiile prevazute de lege.

Art. 8.
(1) Secretul profesional este de ordine publica.
(2) Avocatul este dator sa pastreze secretul profesional privitor la orice aspect al cauzei care i-a fost incredintata.
(3) Avocatul nu poate fi obligat in nici o circumstanta si de catre nici o persoana sa divulge secretul profesional. Avocatul nu poate fi dezlegat de secretul profesional nici de catre clientul sau si nici de catre o alta autoritate sau persoana. Se excepteaza insa cazurile in care avocatul este urmarit penal, disciplinar, sau atunci cand exista o contestatie in privinta onorariilor convenite, exclusiv pentru necesitati stricte pentru apararea sa.
(4) Obligatia de a pastra secretul profesional nu impiedica avocatul sa foloseasca informatiile cu privire la un fost client, daca acestea au devenit publice.
(5) Nerespectarea prevederilor prezentului articol constituie abatere disciplinara grava.

Art. 9.
(1) Obligatia de a pastra secretul profesional, este absoluta si nelimitata in timp. Obligatia se intinde asupra tuturor activitatile avocatului, ale asociatilor sai, ale avocatilor colaboratori, ale avocatilor salarizati din cadrul formei de exercitare a profesiei, inclusiv asupra raporturilor cu alti avocati.
(2) Obligatia de a pastra secretul profesional revine si persoanelor cu care avocatul conlucreaza in exercitarea profesiei, precum si salariatilor sai. Avocatul este dator sa le aduca la cunostinta aceasta obligatie.
(3) Obligatie de a pastra secretul profesional revine tuturor organelor profesiei de avocat si salariatilor acestora cu privire la informatiile cunoscute in exercitarea functiilor si atributiilor ce le revin.

Art. 10.
(1) Orice comunicare sau corespondenta profesionala intre avocati, intre avocat si client, intre avocat si organele profesiei, indiferent de forma in care a fost facuta este confidentiala.
(2) In relatiile cu avocatii inscrisi intr-un barou dintr-un stat membru al Uniunii Europene, avocatul este obligat sa respecte dispozitiile speciale prevazute de Codul deontologic al avocatilor din Uniunea Europeana.
(3) In relatiile cu un avocat inscris intr-un barou din afara Uniunii Europene, avocatul trebuie sa se asigure, inainte de a schimba informatii confidentiale, ca in tara in care isi exercita profesia confratele strain exista norme ce permit asigurarea confidentialitatii corespondentei si, in caz contrar, sa incheie un acord de confidentialitate sau sa-l intrebe pe clientul sau daca accepta, in scris, riscul unui schimb de informatii neconfidentiale.
(4) Corespondenta si informatiile transmise intre avocati, sau dintre avocat si client, indiferent de tipul de suport, nu pot fi in nici un caz aduse ca probe in justitie si nici nu pot fi lipsite de caracterul confidential.

Art. 11.
In raporturile cu instantele judecatoresti, cu Ministerul Public, cu celelalte autoritati si institutii publice, cu persoanele juridice si persoanele fizice cu care vine in contact, avocatul este dator sa aiba un comportament demn, civilizat si loial.

Art. 12.
(1) Organele profesiei de avocat au sarcina permanenta de a asigura exercitarea calificata a dreptului de aparare organizand in mod corespunzator primirea in profesie, pregatirea profesionala initiala si pregatirea continua a avocatilor, respectarea stricta a deontologiei si disciplinei profesionale.
(2) Toti avocatii au dreptul si indatorirea de a participa la formele de pregatire profesionala stabilite de catre organele profesiei.
(3) Barourile si U.N.B.R. au obligatia, din oficiu sau la cerere, sa actioneze prin toate mijloacele legale pentru protectia profesiei, a demnitatii si onoarei corpului de avocati.

Art.13.
Dispozitiile prezentului statut se aplica in mod corespunzator si avocatilor straini, inclusiv formelor de exercitare a profesiei de catre acestia.


Capitolul II - Organizarea profesiei de avocat


Sectiunea 1 - Dobandirea calitatii de avocat

§1. Primirea in profesie

Art. 14.
(1) Cererile de primire in profesia de avocat se adreseaza decanului baroului unde solicitantul doreste sa exercite profesia.
(2) In toate cazurile, persoana care indeplineste conditiile prevazute de Lege pentru a solicita primirea in profesia de avocat poate formula cerere de primire cu cel putin 5 ani anteriori implinirii varstei standard de pensionare in sistemul de pensii si asigurari sociale din care face parte.

Art. 15.
(1) Cererea formulata de persoana care doreste sa fie primita in profesie pe baza de examen, conform art. 16 alin. (1) din Lege, se depune in doua exemplare si va cuprinde:
a) numele, prenumele si domiciliul solicitantului;
b) locul si data nasterii;
c) elementele actului de identitate si organul emitent;
d) indicarea diplomei de licenta eliberata de o institutie de invatamant superior acreditata in conditiile legii care atesta calitatea de licentiat al unei facultati de drept;
e) declaratia ca nu se afla in vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevazute la art. 13 din Lege;
f) declaratia solicitantului ca nu se afla in nici unul dintre cazurile de incompatibilitate prevazute la art. 14 din Lege ori ca intelege sa renunte la orice stare de incompatibilitate, in cel mult doua luni de la data comunicarii deciziei de primire in profesia de avocat, sub sanctiunea prevazuta la art. 24 alin. (2) din Lege;
g) angajamentul de a realiza formarea profesionala initiala in profesia de avocat, pe perioada stagiului in conditiile prevazute de Lege si de statutul profesiei;
h) declaratia expresa ca nu este sau nu a fost inscris intr-un alt barou din Romania. In caz contrar, se vor indica: baroul, perioada, cauzele retragerii sau incetarii activitatii.
(2) Cererea va fi insotita de urmatoarele acte depuse in dublu exemplar:
a) copie de pe actul de identitate si de pe actele de stare civila ;
b) copie de pe diploma de licenta. In cazul in care se solicita primirea in profesie pe baza de diplome eliberate de institutiile de invatamant superior din alta tara se va depune si dovada de echivalare, in conditiile legii;
c) certificatul de cazier judiciar, eliberat cu cel mult 15 zile inainte de data depunerii cererii;
d) certificat privind starea de sanatate a candidatului, eliberat de institutia sanitara stabilita de barou conform hotararii U.N.B.R. Durata de valabilitate a certificatului este de 60 de zile de la data emiterii;
e) certificat eliberat de baroul competent in care solicitantul a mai fost inscris in profesie, care sa ateste cauzele incetarii calitatii de avocat;
f) doua fotografii tip legitimatie.

Art. 16.
(1) Cererea formulata de persoana care doreste primirea in profesie cu scutire de examen in conditiile art. 16 alin. (2) din Lege, pe langa mentiunile de la art. 15 din prezentul statut, trebuie sa cuprinda mentionarea temeiurilor pe baza carora se cere primirea in profesie cu scutire de examen.
(2) Persoana prevazuta la art. 16 alin. (2) lit. a) din Lege va depune actele ce dovedesc titlul stiintific de doctor in drept.
(3) Persoana prevazuta la art. 16 alin. (2) lit. b) din Lege care a indeplinit functia de judecator, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult, va depune o copie certificata de pe carnetul de munca sau o adeverinta echivalenta eliberata de Camera Notarilor Publici.
(4) Perioada de 10 ani prevazuta de art. 16 alin. (2) lit. b) din Lege se calculeaza prin insumarea perioadelor in care s-a indeplinit oricare dintre functiile respective.

Art. 17.
(1) Cererea formulata de membrul unui barou din alta tara in vederea exercitarii profesiei de avocat in Romania se va depune in dublu exemplar la baroul in care doreste sa profeseze si va cuprinde:
a) numele, prenumele si domiciliul solicitantului;
b) locul si data nasterii;
c) numarul, data si emitentul pasaportului;
d) indicarea sediului profesional unde solicitantul doreste sa isi exercite profesia;
e) indicarea perioadei si a formei in care a exercitat profesia de avocat in Romania, anterior depunerii cererii (acolo unde este cazul);
f) indicarea formei in care urmeaza sa exercite profesia, conform art. 12 alin. (3) din Lege.
(2) Cererea va fi insotita de urmatoarele acte, depuse in dublu exemplar, traduse in limba romana si certificate:
a) pasaport;
b) o atestare din partea baroului sau a asociatiei profesionale de avocati din tara de origine privind calitatea de avocat cu drept de exercitare a profesiei si starea sa disciplinara;
(3) La cerere se vor atasa:
a) declaratia expresa a solicitantului ca nu se afla in vreunul dintre cazurile de nedemnitate si incompatibilitate prevazute la art. 13 si 14 din Lege;
b) declaratia expresa a solicitantului ca se obliga sa respecte prevederile Legii, ale prezentului statut si ale codului deontologic;
c) dovada incetarii formei anterioare in care a exercitat profesia de avocat in Romania, conform art. II din Legea nr. 231/2000, dupa caz;
d) certificat medical de sanatate, potrivit art. 15 alin. (2) lit. d) din prezentul statut;
e) doua fotografii tip legitimatie.

Art. 18.
(1) Cererea de primire in profesie se va afisa in cel mult 3 zile de la inregistrare la sediul baroului.
(2) Afisarea se constata prin proces-verbal.
(3) In termen de 10 zile de la afisarea cererii orice persoana poate face opozitie la cererea de primire in profesie, indicand motivele si aratand imprejurarile si probele pe care isi intemeiaza opozitia.
(4) In termen de 3 zile de la inregistrarea cererii de primire in profesie decanul va desemna dintre membrii consiliului baroului un avocat-raportor care va efectua investigatiile necesare cu privire la moralitatea si demnitatea solicitantului, chiar daca nu se face opozitie la inscriere.

Art. 19.
(1) Raportorul va face toate cercetarile pe care le va considera necesare.
(2) Cercetarile se vor referi la indeplinirea de catre solicitant a conditiilor prevazute de lege si de prezentul statut pentru primirea in profesia de avocat.

Art. 20.
In termen de 5 zile de la expirarea termenului de formulare a opozitiei, avocatul-raportor va depune la barou un raport scris care va cuprinde punctul de vedere motivat cu privire la admiterea sau la respingerea cererii.

Art. 21.
(1) Dupa depunerea raportului, consiliul baroului analizeaza indeplinirea conditiilor pentru primirea in profesie si solutioneaza eventualele opozitii.
(2) In cazul cererilor de primire in profesie cu scutire de examen consiliul baroului poate sa verifice cunostintele solicitantului cu privire la organizarea si exercitarea profesiei de avocat.
(3) Consiliul baroului va pronunta o hotarare motivata asupra cererii de primire in profesie.
(4) Hotararea poate fi atacata in termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R.
(5) Cel primit in profesia de avocat va fi inscris in Tabloul avocatilor prin decizia emisa de consiliul baroului cu respectarea dispozitiilor art. 19, 20 si 21 din Lege.

Art. 22.
(1) Cererea formulata de membrul unui barou din alta tara de a fi autorizat sa acorde consultanta juridica privind dreptul romanesc se depune la presedintele U.N.B.R.
(2) Cererea va fi inaintata baroului in care este inscris avocatul pentru avizare si raport, ce va fi efectuat de decanul baroului. Raportul intocmit de decan va fi inaintat Comisiei de examinare.
(3) Metodologia examenului de verificare a cunostintelor de drept romanesc si de limba romana ale avocatilor straini se stabileste prin hotararea Consiliului U.N.B.R.
(4) Comisia de examinare va fi desemnata de Consiliul U.N.B.R. si poate fi alcatuita din avocati si cadre didactice din institutiile de invatamant juridic superior, acreditate in conditiile legii.
(5) Examenul va cuprinde probe scrise si orale privind institutiile de baza ale dreptului romanesc si cunostintele de limba romana.

§ 2. Primirea in profesie a persoanelor provenind dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European care sunt autorizate sa-si desfasoare activitatile profesionale sub titlul profesional corespunzator obtinut intr-un stat membru

Art. 23.
Cererea de primire in profesia de avocat in Romania de catre avocatii care au obtinut calificarea profesionala in unul din statele membre ale Uniunii Europene si ale spatiului European este de competenta Consiliului U.N.B.R., conform art. 63 lit. e) din Lege.

Art. 24.
(1) Cererea se depune in dublu exemplar la secretariatul U.N.B.R. si cuprinde:
a) numele, prenumele si domiciliul solicitantului;
b) locul si data nasterii;
c) numarul, data si emitentul pasaportului;
d) indicarea sediului profesional la care solicitantul urmeaza sa isi exercite profesia si mentionarea faptului ca intentioneaza exercitarea cu caracter permanent a profesiei in Romania;
e) indicarea perioadei si a formei in care a exercitat profesia de avocat in Romania, anterior depunerii cererii (acolo unde este cazul);
f) indicarea titlului profesional obtinut in statul membru de origine si a gruparii profesionale din care face parte in statul membru de origine sau autoritatea judiciara in cadrul careia este admis sa-si exercite profesia potrivit legii din statul membru de origine.
(2) Cererea va fi insotita de urmatoarele acte, traduse in limba romana si certificate:
a) pasaport;
b) o atestare din partea autoritatii competente din statul membru privind calitatea de avocat cu drept de exercitare a profesiei si starea sa disciplinara.
(3) La cerere se vor atasa:
a) declaratia expresa a solicitantului ca nu se afla in vreunul dintre cazurile de nedemnitate si incompatibilitate prevazute la art. 13 si 14 din Lege ;
b) declaratia expresa a solicitantului ca se obliga sa respecte prevederile legii, ale prezentului statut si ale codului deontologic;
c) certificat medical de sanatate, potrivit art. 15 alin. (2) lit. d) din prezentul statut;
d) doua fotografii tip legitimatie.

Art. 25.
(1) Consiliul U.N.B.R. se va pronunta asupra cererii de primire in profesia de avocat dupa sustinerea examenului de verificare a cunostintelor privind dreptul romanesc si de limba romana sau dupa ce comisia de evaluare a decis asupra scutirii solicitantului de sustinerea examenului, conform art.805 si 8014 din Lege.
(2) Consiliul U.N.B.R. poate decide si asupra suspendarii analizarii cererii pana la efectuarea de catre solicitant a stagiului de pregatire in domeniul dreptului romanesc, conform art.805 alin. (2) din Lege.
(3) Decizia este definitiva si se comunica solicitantului.

Art. 26.
(1) Avocatul admis in profesie va fi inscris in Tabloul avocatilor la baroul in care isi va exercita profesia, cu respectarea prevederilor prezentului statut.
(2) Consiliul baroului va dispune inscrierea in Tabloul avocatilor, la cerere, pe baza deciziei de primire in profesie emise de U.N.B.R.

§3. Demnitatea profesiei

Art. 27.
(1) Pentru aplicarea Legii cazurile de nedemnitate se verifica atat cu ocazia primirii in profesie, cat si pe intreaga durata a exercitarii acesteia.
(2) Avocatii care se gasesc in unul dintre cazurile de nedemnitate prevazute de Lege sunt obligati sa prezinte baroului hotararile judecatoresti prin care au fost condamnati definitiv, prin care li s-a aplicat pedeapsa interdictiei de a exercita profesia, prin care au fost declarati faliti fraudulosi sau prin care au fost condamnati definitiv pentru fapte savarsite in legatura cu exercitarea profesiei.
(3) Consiliul baroului va examina, in termen de 15 zile, hotararile judecatoresti si va aprecia asupra demnitatii avocatului, in raport cu dispozitiile legale. Consiliul baroului va hotari, dupa caz, mentinerea in profesie sau incetarea calitatii de avocat potrivit Legii.
(4) Decizia motivata va fi comunicata, de indata, avocatului in cauza, precum si Presedintelui U.N.B.R., impreuna cu hotararea judecatoreasca in baza careia s-a verificat starea de nedemnitate.
(5) Decizia consiliului baroului poate fi atacata de presedintele U.N.B.R. si/sau de avocatul in cauza, in termen de 15 zile de la comunicare. Consiliul U.N.B.R. va analiza contestatia si va hotari in conditiile Legii.
(6) Decizia de incetare a calitatii de avocat devine executorie dupa solutionarea cauzei de catre Consiliul U.N.B.R. Baroul va face mentiunile corespunzatoare in Tabloul avocatilor pe baza hotararii Consiliului U.N.B.R.

§4. Incompatibilitati

Art. 28.
Pentru primirea in profesie si pentru exercitarea acesteia avocatul trebuie sa nu se gaseasca in vreunul dintre cazurile de incompatibilitate prevazute de Lege.

Art. 29.
Nu este incompatibil avocatul salarizat in interiorul profesiei de avocat.

Art. 30.
(1) Sunt incompatibile cu exercitarea profesiei de avocat, daca legi speciale nu prevad altfel:
a) faptele personale de comert exercitate cu sau fara autorizatie;
b) calitatea de asociat intr-o societate comerciala in nume colectiv, de comanditar intr-o societate comerciala in comandita simpla sau in comandita pe actiuni;
c) calitatea de administrator intr-o societate comerciala in comandita pe actiuni;
d) calitatea de presedinte al consiliului de administratie, administrator unic, sau membru in comitetul de directie al unei societati comerciale pe actiuni sau cu raspundere limitata.
(2) Avocatul poate fi asociat sau actionar la societatile comerciale cu raspundere limitata sau la cele pe actiuni.
(3) Avocatul poate indeplini functia de membru in consiliul de administratie al unei societati comerciale pe actiuni sau cu raspundere limitata, cu obligatia de a aduce acest fapt la cunostinta decanului baroului in care isi exercita profesia. Avocatul va furniza toate explicatiile asupra conditiilor in care el exercita functia de membru al consiliului de administratie si va prezenta toate documentele doveditoare in acest sens, cu respectarea regulilor confidentialitatii.
(4) Daca consiliul baroului apreciaza ca exercitarea functiei de membru al consiliului de administratie este sau devine incompatibila cu demnitatea si cu regulile de conduita impuse avocatilor poate, in orice moment, sa solicite celui interesat sa paraseasca functia pe care o ocupa. Decizia consiliului baroului va fi comunicata, de indata, avocatului in cauza. Dispozitiile art. 27 alin. (5) si (6) din prezentul statut se aplica in mod corespunzator.
(5) Incalcarea de catre avocat a prevederilor alin. (4) din prezentul articol constituie abatere disciplinara grava.

Art. 31.
(1) Incompatibilitatile prevazute de Lege se verifica si se constata de catre consiliul baroului, chiar si din oficiu.
(2) Avocatul devenit incompatibil are obligatia sa incunostinteze in scris consiliul baroului, solicitand trecerea sa de pe Tabloul avocatilor cu drept de exercitare a profesiei pe Tabloul avocatilor incompatibili.
(3) Continuarea exercitarii profesiei dupa intervenirea cazului de incompatibilitate constituie exercitarea fara drept a profesiei de avocat, cu consecintele prevazute de lege.

Art. 32.
(1) In aplicarea art. 24 alin. (1) din Lege, consiliul baroului nu poate emite din oficiu decizie de trecere pe Tabloul avocatilor incompatibili fara ascultarea avocatului.
(2) Avocatul va fi convocat in vederea ascultarii prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire. Lipsa nejustificata a avocatului la data indicata in convocare nu impiedica luarea masurii.

§5. Modalitatile de primire in profesia de avocat

Art. 33.
(1) Potrivit art. 16 din Lege, dreptul de primire in profesie se obtine pe baza unui examen.
(2) Examenul de primire in profesie se organizeaza de consiliul baroului, in mod obligatoriu in fiecare an, in ultimul semestru al anului, la o data unica pentru toate barourile, cu consultarea Baroului Bucuresti. Data examenului va fi anuntata intr-un ziar de mare tiraj cu cel putin 60 de zile inainte.
(3) Consiliul U.N.B.R. asigura caracterul unitar al examenului de primire in profesie prin stabilirea tematicii si bibliografiei de examen, a subiectelor de examen si a metodologiei de examinare. Examinarea se va face la 5 materii de examen pe baza a cel putin 3 probe scrise.
(4) Cu cel putin 60 de zile inainte de data desfasurarii examenului, Consiliul U.N.B.R. comunica catre barouri si face publice data, tematica si bibliografia examenului.
(5) Consiliile barourilor numesc Comisiile de examinare, stabilesc materiile la care se organizeaza probe scrise, metodologia de examinare in scris si oral si organizeaza activitatea de examen.

Art. 34.
Subiectele de examen la probele scrise se vor trage la sorti de Comisia de examen, exclusiv dintre subiectele unice stabilite conform art. 33 alin. (3) din prezentul statut.

Art. 35.
Metodologia de examinare stabilita de fiecare barou va fi adusa la cunostinta celor interesati cu cel putin 30 de zile inainte de data examenului.

Art. 36.
(1) Pentru inscrierea la examen candidatul va depune dosarul de inscriere la baroul in circumscriptia caruia doreste sa isi exercite activitatea, cu indeplinirea prevederilor prezentului statut. Dosarul de inscriere include cererea si actele prevazute la art. 15 din prezentul statut. Dosarul va fi depus cu cel putin 25 de zile inainte de data examenului.
(2) Candidatul este obligat sa depuna o taxa de participare la examen, stabilita de consiliul baroului. Separat se va achita taxa de participare cuvenita U.N.B.R.

Art. 37.
(1) Dupa validarea examenului, consiliul baroului va dispune primirea in profesie a candidatilor admisi si va emite decizia de primire in profesie.
(2) Rezultatele examenului vor fi comunicate, de catre barouri, Consiliului U.N.B.R.

Art. 38.
(1) Toate cazurile de primire in profesie cu scutire de examen sunt solutionate individual de catre consiliul baroului la care s-a depus cererea. Decizia de primire in profesie va fi comunicata si U.N.B.R.
(2) Decizia consiliului baroului poate fi atacata de catre solicitant sau de Presedintele U.N.B.R., in termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R.

§6. Interdictii

Art. 39.
(1) Avocatii - fosti judecatori nu pot pune concluzii la instantele unde au functionat, timp de 2 ani de la incetarea functiei detinute. Prin instante in intelesul Legii se inteleg: judecatoriile, tribunalele, tribunalele specializate, curtile de apel, Inalta Curte de Casatie si Justitie si Curtea Constitutionala, inclusiv instantele militare la care avocatii au functionat ca judecatori, indiferent de sectia la care au functionat.
(2) In cazul in care, avocatul a functionat ca judecator la mai multe instante, interdictia opereaza pentru fiecare instanta si se calculeaza distinct de la data incetarii activitatii la instanta respectiva.
(3) Aceeasi interdictie se aplica si magistratilor-asistenti de la Inalta Curte de Casatie si Justitie si de la Curtea Constitutionala, executorilor judecatoresti, grefierilor si personalului auxiliar al instantelor judecatoresti si al Curtii Constitutionale.

Art. 40.
(1) Avocatii – fosti procurori si cadre de politie nu pot acorda asistenta juridica la organul de urmarire penala la care si-au desfasurat activitatea timp de 2 ani de la incetarea functiei respective. Calculul duratei de interdictie se face conform art. 39 alin. (2) din prezentul statut.
(2) In cazul in care avocatul - fost procuror sau cadru de politie a functionat si in calitate de judecator, interdictia priveste atat instantele, cat si organele de urmarire penala, durata fiind calculata in mod corespunzator.
(3) Aceeasi interdictie se aplica avocatilor - fosti procurori cu privire la dreptul de a pune concluzii la instantele corespunzatoare parchetului in care au functionat.
(4) Dispozitiile prezentului articol se aplica si personalului auxiliar al organelor de urmarire penala.

Art. 41.
Interdictia exercitarii profesiei de avocat in cazurile prevazute de Lege priveste instantele, parchetele de pe langa acestea, si organele de cercetare penala la care lucreaza ruda, sotul sau afinul avocatului pana la gradul al treilea inclusiv.

Art. 42.
Incalcarea de catre avocati a altor restrictii sau interdictii la care sunt supusi conform legilor speciale, constituie abatere disciplinara grava.

Art. 43.
Avocatul care nu respecta prevederile art. 39-42 din prezentul statut sau care se foloseste de forma de organizare profesionala ori de raporturile de conlucrare profesionala stabilite in conditiile legii, in scopul eludarii interdictiilor prevazute de Legea nr. 51/1995 privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat sau de alte legi speciale, savarseste abatere disciplinara grava. Consiliul baroului se poate sesiza si din oficiu, cu privire la aplicarea dispozitiilor art. 39-42 din prezentul statut.

§7. Tabloul anual al avocatilor

Art. 44.
(1) Pana la data de 15 ianuarie a fiecarui an, decanul supune aprobarii consiliului baroului Tabloul avocatilor, alcatuit potrivit anexei nr. VI la prezentul statut.
(2) Tabloul avocatilor va cuprinde:
a) numele si prenumele avocatilor definitivi si stagiari cu drept de exercitare a profesiei si sediul profesional al acestora;
b) cabinetele asociate, societatile civile profesionale si societatile civile profesionale cu raspundere limitata, cu indicarea sediului acestora si a avocatilor care le compun.
(3) Avocatii straini vor fi mentionati intr-un tablou special, conform anexei nr. VIII. Separat se vor mentiona formele de exercitare a profesiei din care acestia fac parte, potrivit prevederilor art. 12 alin. (3) si alin. (6) din Lege. Distinct, sunt evidentiati avocatii straini care provin dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European, care sunt autorizati sa-si desfasoare activitatile profesionale sub titlul profesional corespunzator obtinut intr-un stat membru, indicandu-se si daca acesta desfasoara activitati avocatiale cu caracter permanent pe teritoriul Romaniei si titlul profesional sub care desfasoara activitatea.
(4) In cazul avocatilor straini se va mentiona daca acestia sunt autorizati sa acorde consultanta juridica privind dreptul romanesc.
(5) Se va intocmi separat un tablou al avocatilor incompatibili alcatuit potrivit anexei nr. VII la prezentul statut, care se verifica si se reactualizeaza pana la data de 15 ianuarie a fiecarui an.
(6) Tabloul avocatilor cu drept de exercitare a profesiei, Tabloul special al avocatilor straini si Tabloul avocatilor incompatibili se reactualizeaza lunar, se aduc la cunostinta tuturor membrilor baroului si se comunica U.N.B.R.

Art. 45.
Tabloul avocatilor definitivi si stagiari, precum si Tabloul special in care se vor inscrie avocatii straini se comunica, conform dispozitiilor Legii, cel tarziu pana la data de 31 ianuarie a fiecarui an.

Art. 46.
Refuzul inscrierii, al reinscrierii sau al mentinerii pe tablou se contesta la consiliul baroului. Decizia consiliului baroului poate fi contestata la Consiliul U.N.B.R. in termen de 15 zile de la data comunicarii. Contestatia este suspensiva de executare.

Art. 47.
(1) Inscrierea in tablou a avocatilor definitivi si stagiari se face numai dupa depunerea juramantului prevazut de Lege. Juramantul se depune intr-un cadru solemn, in fata consiliului baroului, de catre avocatii nou-inscrisi in barou.
(2) Inscrierea in Tabloul avocatilor dupa primirea in profesie este conditionata de depunerea declaratiei prevazute la art. 3 din Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea securitatii ca politie politica. Nedepunerea declaratiei, depunerea unei declaratii false sau recunoasterea faptului ca avocatul a colaborat cu securitatea ca politie politica atrage consecintele prevazute de lege.

Art. 48.
(1) Decanul baroului va desemna avocatii responsabili cu verificarea cazurilor de exercitare a activitatii de asistenta juridica de catre persoanele neinscrise in Tabloul avocatilor.
(2) Ori de cate ori va avea informatii cu privire la persoane care exercita nelegal activitati prevazute de art. 3 din Lege, consiliul baroului va sesiza autoritatile competente.

§8. Suspendarea calitatii de avocat

Art. 49.
Exercitiul profesiei de avocat se suspenda:
a) pe toata durata existentei starii de incompatibilitate;
b) in temeiul unei hotarari judecatoresti sau disciplinare de interdictie temporara de a profesa;
c) in caz de neplata totala sau partiala a taxelor si a contributiilor profesionale catre barou, catre U.N.B.R. si catre sistemul propriu de asigurari sociale timp de 3 luni de la scadenta acestora si pana la lichidarea integrala a datoriilor;
d) la cererea scrisa a avocatului.

Art. 50.
Dreptul de a exercita profesia de avocat poate fi suspendat in cazul in care impotriva avocatului s-a pus in miscare actiunea penala sau s-a dispus trimiterea in judecata pentru savarsirea unei infractiuni de natura sa aduca atingere prestigiului profesiei, pana la pronuntarea unei hotarari judecatoresti definitive.

Art. 51.
(1) Avocatul este dator sa incunostinteze de indata consiliul baroului despre orice situatie care ar putea duce la suspendarea exercitiului dreptului de a profesa. Nerespectarea acestei obligatii constituie abatere disciplinara.
(2) Decanul si consiliul baroului se pot sesiza pe orice cale cu privire la aplicarea dispozitiilor legii si ale prezentului statut privind suspendarea exercitiului dreptului de a profesa.
(3) Consiliul baroului decide in toate cazurile, dupa ascultarea avocatului in cauza.
(4) Decizia consiliului baroului este executorie. Despre aceasta se va face mentiune, in mod corespunzator, in Tabloul avocatilor si in Tabloul avocatilor incompatibili.
(5) Decizia consiliului baroului poate fi contestata la Consiliul U.N.B.R. in termen de 15 zile de la comunicarea acesteia. Contestatia nu suspenda executarea.

Art. 52.
Independent de contestarea deciziei, in cazul in care masura suspendarii a fost luata pentru neplata totala sau partiala a taxelor si contributiilor profesionale, la cererea avocatului in cauza, consiliul baroului, dupa verificarea temeiurilor cererii sau a dovezii achitarii taxelor si contributiilor prevazute de Lege si de prezentul statut, poate dispune incetarea masurii suspendarii si stergerea mentiunilor din tablou.

Art. 53.
Exercitarea profesiei de catre avocatul al carui drept de exercitare a profesiei este suspendat potrivit prevederilor art. 49 din prezentul statut, in perioada masurii suspendarii, constituie abatere disciplinara grava.

Art. 54.
(1) Avocatul impotriva caruia s-a dispus masura suspendarii este obligat ca in termen de cel mult 15 zile de la data comunicarii masurii sa isi asigure substituirea.
(2) Incalcarea dispozitiilor prezentului articol constituie abatere disciplinara grava.

§9. Transferul intr-un alt barou

Art. 55.
(1) Avocatul care, din motive justificate, solicita transferul intr-un alt barou se va adresa in scris decanului baroului de la care doreste sa se transfere.
(2) Cererea de transfer va fi insotita de actele pe care se intemeiaza si de un certificat eliberat de baroul de la care se solicita transferul. Certificatul va indica datele personale, profesionale, disciplinare ale solicitantului si va atesta ca solicitantul a achitat la zi taxele si contributiile profesionale catre barou, U.N.B.R. si sistemul propriu de asigurari sociale.
(3) Consiliul baroului de la care se solicita transferul va elibera certificatul prin avizarea cererii de transfer, pe care o va inainta, impreuna cu dosarul de inscriere in profesie, baroului la care se solicita transferul.

Art. 56.
(1) Cererea de transfer va fi solutionata pe baza raportului intocmit de un consilier delegat, care verifica dosarul de inscriere in profesie al celui care solicita transferul, precum si a certificatului prevazut la art. 55 alin. (2) din prezentul statut.
(2) La solutionarea cererii, consiliul baroului va avea in vedere si respectarea de catre petent a dispozitiilor privind modul de organizare si functionare a formelor de exercitare a profesiei, precum si a conditiilor de primire in profesie.

Art. 57.
(1) Decizia cu privire la transfer se comunica solicitantului si baroului din care acesta face parte. Consiliul baroului va face mentiuni corespunzatoare in Tabloul avocatilor.
(2) Decizia prin care s-a respins cererea de transfer va fi motivata si poate fi contestata, in termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R.

§10. Incetarea calitatii de avocat

Art. 58.
(1) Calitatea de avocat inceteaza:
a) prin renuntare scrisa la exercitiul profesiei;
b) prin deces;
c) prin excluderea din profesie, ca sanctiune disciplinara;
d) in cazul in care avocatul a fost condamnat definitiv pentru o fapta prevazuta de legea penala si care il face nedemn de a fi avocat, potrivit legii.
(2) Incetarea calitatii de avocat se constata prin decizie a consiliului baroului si are drept consecinta radierea celui in cauza din Tabloul avocatilor.

Art. 59.
Avocatul care renunta la exercitiul profesiei va formula o cerere in scris. Cu cel putin 60 de zile inainte de data prevazuta pentru incetarea activitatii, acesta este obligat sa finalizeze toate cauzele angajate sau sa asigure substituirea. Avocatul va prezenta baroului lista cuprinzand cauzele nefinalizate si va indica numele avocatilor care le vor prelua.

Art. 60.
In caz de deces al avocatului, cauzele acestuia vor fi preluate de catre colaboratorii ori asociatii defunctului, iar in lipsa lor, de catre avocatii desemnati de consiliul baroului.

Art. 61.
(1) In cazul in care avocatul indeplineste conditiile de pensionare prevazute de lege, are dreptul sa solicite continuarea exercitarii profesiei. Cererea de continuare a exercitarii profesiei se solutioneaza de consiliul baroului.
(2) Avocatul poate continua exercitarea profesiei pe baza unui aviz medical privind mentinerea capacitatii fizice si psihice necesare exercitarii profesiei de avocat. Avizul medical se prezinta anual pentru inscrierea in tablou.
(3) Consiliul baroului va solutiona cererea pe baza avizului medical si va proceda in conformitate cu prevederile Legii, sau, dupa caz, ale legislatiei privind pensiile si asigurarile sociale.
(4) Avocatul pensionar care continua exercitarea profesiei sau este mentinut in profesie este obligat sa contribuie la constituirea fondului sistemului propriu de asigurari sociale in conditiile prevazute de legislatia pensiilor si asigurarilor sociale pentru avocati.
(5) Decizia de respingere a mentinerii in activitate poate fi contestata, in termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R.


Sectiunea a 2-a - Organele profesiei de avocat

§1. Baroul

Art. 62.
(1) Independenta profesiei, autonomia baroului si exercitarea libera a profesiei de avocat nu pot fi ingradite sau limitate prin actele autoritatilor administratiei publice, ale Ministerului Public sau ale altor autoritati, decat in cazurile si in conditiile expres prevazute de lege.
(2) Este interzisa aproprierea, uzurparea sau utilizarea denumirii de „barou” de catre orice persoana fizica sau persoana juridica, indiferent de natura activitatii desfasurate de catre aceasta, sub sanctiunea prevazuta de lege pentru folosirea fara drept a denumirii unei persoane juridice de interes public, infiintata prin lege.

Art. 63.
(1) Baroul este persoana juridica de interes public, constituit din toti avocatii inscrisi in Tabloul avocatilor, cu patrimoniu propriu si organizare de sine statatoare.
(2) Sediul baroului este in orasul de resedinta al judetului, respectiv in municipiul Bucuresti.

Art. 64.
(1) Fiecare barou are un buget propriu. Contributia avocatilor la realizarea bugetului este stabilita de consiliul baroului.
(2) Cuantumul contributiei va fi stabilit prin decizia consiliului baroului, in raport cu prevederile bugetului propriu si cu hotararile Congresului avocatilor. Decizia consiliului baroului va fi adusa la cunostinta avocatilor inscrisi in Tabloul baroului cu drept de exercitare a profesiei, cu cel putin 30 de zile inainte de punerea sa in aplicare.
(3) Patrimoniul baroului poate fi folosit in activitati producatoare de venituri, in conditiile legii.

Art. 65.
(1) Organele de conducere ale baroului sunt:
a) adunarea generala;
b) consiliul;
c) decanul.
(2) In cadrul baroului se constituie si functioneaza:
a) comisia de cenzori;
b) comisia de disciplina.

Art. 66.
(1) Adunarea generala a baroului poate fi, in conditiile legii, ordinara si extraordinara.
(2) Au dreptul sa participe la sedintele adunarii generale avocatii care sunt inscrisi in Tabloul baroului, cu drept de exercitare a profesiei, au achitat la zi taxele si contributiile prevazute de lege si nu se afla in situatii ce atrag incompatibilitatea ori suspendarea dreptului de exercitiu al profesiei sau dupa caz, nu se afla in executarea unei sanctiuni disciplinare.

Art. 67.
(1) Data la care are loc adunarea generala ordinara se stabileste de catre consiliul baroului in prima sedinta din luna ianuarie a fiecarui an.
(2) Adunarea generala extraordinara poate fi convocata de comisia de cenzori a baroului precum si la cererea a peste o treime din totalul membrilor baroului.
(3) Organizarea adunarii generale, ordinara sau extraordinara, este in sarcina consiliului baroului.
(4) Neindeplinirea obligatiei de organizare a adunarii generale atrage raspunderea disciplinara a celor vinovati.
(5) Odata cu convocarea adunarii generale se stabileste si ordinea de zi. Avocatii cu drept de a participa la sedintele adunarii generale pot face propuneri pentru completarea ordinii de zi. Propunerile vor fi depuse in scris la barou cu cel putin 5 zile inainte de data la care a fost convocata adunarea generala.
(6) Ordinea de zi va fi supusa spre aprobare prin vot deschis adunarii generale.
(7) Inscrierile la cuvant se vor face inaintea inceperii dezbaterii fiecarui punct al ordinii de zi. Orice inscriere ulterioara acestui moment va fi luata in considerare numai cu aprobarea prin vot deschis a adunarii generale.

Art. 68.
(1) Adunarea generala este legal constituita cu participarea majoritatii avocatilor care au dreptul de a participa la adunarea generala.
(2) In cazul in care numarul legal nu este intrunit, prezidiul adunarii generale, de fata cu cei prezenti, stabileste o noua adunare generala, in termen de cel mult 15 zile, care va fi convocata prin grija consiliului baroului.
(3) Adunarea generala convocata in conditiile alin. (2) este legal constituita cu participarea a cel putin unei treimi din numarul total al membrilor sai.
(4) Adunarile generale de alegere a organelor de conducere a baroului sunt legal constituite numai cu prezenta majoritatii avocatilor care au dreptul de a participa la adunarea generala. Pentru Baroul Bucuresti alegerea organelor de conducere a baroului se poate face si prin desemnare de reprezentanti – electori. Pot fi reprezentanti – electori avocatii care au drept de a participa la adunarea generala a baroului.
(5) Cu cel putin 6 luni anterior datei desfasurarii alegerilor, consiliile barourilor vor adopta regulamentul pentru organizarea alegerilor organelor baroului. Regulamentul va ramane definitiv in termen de 30 de zile de la data afisarii sale la secretariatul baroului.
(6) Hotararile adunarii generale se iau cu votul majoritatii membrilor prezenti, in afara de cazurile in care legea prevede alt cvorum de sedinta si de vot.
(7) Membrii Baroului Bucuresti care indeplinesc conditiile prevazute la art. 66 alin. (2) din prezentul statut pot participa la adunarea generala electiva personal sau prin reprezentanti – electori. Pot fi reprezentanti-electori avocatii care indeplinesc conditiile prevazute la art. 66 alin. (2) din prezentul statut; numarul de avocati care isi pot delega votul unui reprezentant – elector este de maximum 5.

Art. 69.
(1) Secretarul adunarii generale va redacta procesul-verbal, care va cuprinde:
a) modul in care a fost convocata adunarea generala si caracterul ei ordinar sau extraordinar;
b) anul, luna, ziua, ora si locul unde se desfasoara adunarea generala;
c) numarul membrilor prezenti;
d) componenta prezidiului adunarii generale;
e) ordinea de zi votata de adunarea generala;
f) luarile de cuvant;
g) hotararile, rezolutiile si motiunile adoptate;
h) orice alte activitati desfasurate in adunarea generala.
(2) Procesul-verbal va purta semnaturile membrilor prezidiului adunarii generale.
(3) Procesul-verbal va fi inregistrat si depus la decanatul baroului, consultarea sa fiind permisa membrilor baroului si organelor U.N.B.R.

Art. 70.
(1) Adunarea generala a baroului adopta hotarari care sunt obligatorii pentru membrii baroului, in conditiile prevazute de lege si de statutul profesiei de avocat.
(2) De asemenea, adunarea generala poate adopta rezolutii si motiuni.

Art. 71.
(1) Consiliul baroului este format din 5 pana la 15 membri, avocati definitivi cu o vechime neintrerupta in profesie de cel putin 8 ani.
(2) Numarul consilierilor este proportional cu numarul membrilor baroului inscrisi in tablou, dupa cum urmeaza:
a) 5 consilieri pentru barourile cu mai putin de 50 de avocati;
b) 7 consilieri pentru barourile cu un numar intre 51-100 de avocati;
c) 9 consilieri pentru barourile cu un numar intre 101-200 de avocati;
d) 11 consilieri pentru barourile cu un numar intre 201-500 de avocati;
e) 13 consilieri pentru barourile cu un numar intre 501-1.000 de avocati;
f) 15 consilieri pentru barourile cu peste 1.001 de avocati.
(3) In numarul total al membrilor consiliului sunt cuprinsi decanul si prodecanul.
(4) Fiecare consilier va coordona unul sau mai multe departamente de activitate ale consiliului.
(5)Adunarea generala a baroului poate hotari alegerea unor consilieri supleanti. In caz de incetare a mandatului de consilier ales, consilierii supleanti vor completa consiliul in ordinea numarului de voturi obtinut la alegeri pentru perioada de mandat ramasa vacanta.

Art. 72.
(1) Avocatii alesi membri ai comisiei de cenzori trebuie sa indeplineasca aceleasi conditii ca si consilierii.
(2) Dispozitiile art. 71 alin. (5) din prezentul statut se aplica in mod corespunzator.

Art. 73.
(1) Consiliul baroului se intruneste in sedinta cel putin o data pe luna, la sediul baroului.
(2) Lucrarile sedintei se consemneaza in registrul de procese-verbale si se semneaza de toti consilierii prezenti la sedinta. Registrul poate fi consultat de catre avocatii interesati si de organele U.N.B.R.
(3) In exercitarea atributiilor sale, consiliul baroului adopta decizii si hotarari.

Art. 74.
(1) Decanul baroului este ales de adunarea generala a baroului dintre avocatii definitivi cu o vechime neintrerupta in profesie de cel putin 8 ani. El trebuie sa fie membru al baroului de cel putin 5 ani.
(2) In exercitarea atributiilor sale decanul emite decizii. Ele se consemneaza intr-un registru special, tinut la sediul baroului, care poate fi consultat de catre orice avocat interesat si de organele U.N.B.R.

Art. 75.
(1)Orice litigiu intre membrii baroului in legatura cu exercitarea profesiei va fi adus la cunostinta decanului.
(2) Decanul va incerca medierea in vederea solutionarii amiabile a litigiului.
(3) Prevederile privind procedura medierii si a arbitrajului din prezentul statut se aplica in mod corespunzator.

Art. 76.
(1) Hotararile adoptate de adunarea generala sau de consiliul baroului pot fi anulate de Consiliul U.N.B.R. numai pentru motive de nelegalitate sau de incalcare a prevederilor prezentului statut, cu respectarea autonomiei baroului.
(2) Deciziile emise de decan pot fi atacate la consiliul baroului.

§2. Uniunea Nationala a Barourilor din Romania

Art. 77.
Toate barourile din Romania infiintate potrivit legilor privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat sunt membre de drept ale Uniunii Nationale a Barourilor din Romania. Nici un barou nu poate functiona in afara U.N.B.R.

Art. 78.
(1) U.N.B.R. este persoana juridica de interes public, infiintata prin Lege, cu patrimoniu propriu si organizare de sine statatoare.
(2) Este interzisa aproprierea, uzurparea sau utilizarea denumirii „Uniunea Nationala a Barourilor din Romania” („U.N.B.R.”) de catre orice persoana fizica sau persoana juridica, indiferent de natura activitatii desfasurate de catre aceasta, sub sanctiunea prevazuta de lege pentru folosirea fara drept a denumirii unei persoane juridice de interes public, infiintata prin lege.
(3) Bugetul U.N.B.R. se formeaza din contributia barourilor, in cotele stabilite de Congresul avocatilor. Contributia baroului la formarea bugetului U.N.B.R. se stabileste in raport de numarul avocatilor cu drept de exercitare a profesiei inscrisi in Tabloul barourilor si se vireaza lunar, in contul special constituit in acest scop din cotele de contributie achitate de avocati in contul barourilor.
(4) Patrimoniul U.N.B.R. poate fi folosit si in activitati producatoare de venituri in conditiile legii.

Art. 79.
(1) Organele de conducere ale U.N.B.R. sunt:
a) Congresul avocatilor;
b) Consiliul U.N.B.R.;
c) Comisia Permanenta a U.N.B.R.;
d) Presedintele U.N.B.R.
(2) In cadrul U.N.B.R. se constituie si functioneaza:
a) Comisia centrala de cenzori;
b) Comisia centrala de disciplina.
(3) Avocatii care formeaza organele de conducere ale U.N.B.R. sunt avocati definitivi, cu o vechime neintrerupta in profesie de minimum 8 ani.
(4) La congresele la care nu sunt alese organele profesiei pot participa, in calitate de delegati si avocati care nu indeplinesc conditiile prevazute la alin. (3).

Art. 80.
(1) Congresul este organul suprem de conducere a profesiei de avocat.
(2) Hotararile adoptate de congres sunt definitive si obligatorii pentru toate organele profesiei si pentru toti avocatii.

Art. 81.
(1) Congresul avocatilor se convoaca anual de catre Consiliul U.N.B.R. prin presedintele U.N.B.R.
(2) Congresul extraordinar se convoaca de catre presedintele U.N.B.R. ori de cate ori este nevoie sau la cererea a cel putin o treime din numarul total al barourilor.
(3) Convocarea va cuprinde luna, ziua, ora, locul desfasurarii congresului si ordinea de zi a acestuia.
(4) Decanii barourilor si membrii Consiliului U.N.B.R. sunt membri de drept ai congresului.
(5) Din congres fac parte si delegatii alesi de adunarile generale ale barourilor, conform normei de reprezentare de 1 delegat la 200 de avocati.
(6) Numarul de delegati se calculeaza dupa cum urmeaza:
a) 1 delegat pentru barourile pana la 200 de avocati;
b) 2 delegati pentru barourile intre 201 si 400 de avocati;
c) 3 delegati pentru barourile intre 401 si 600 de avocati, si asa mai departe.

Art. 82.
(1) Lucrarile congresului sunt conduse de catre presedintele U.N.B.R., impreuna cu un prezidiu format din 8 avocati, ales prin vot deschis.
(2) Congresul va alege un secretariat compus din 3 avocati, dispozitiile art. 69 din prezentul statut aplicandu-se corespunzator.

Art. 83.
(1) Hotararile, rezolutiile si motiunile se iau prin vot deschis.
(2) Alegerea organelor profesiei se face prin vot secret. Congresul alege o comisie de numarare a voturilor dintre delegatii care nu candideaza, compusa din minimum 5 membri. Votul secret se exprima prin buletine de vot introduse in urne sigilate. Pe buletinul de vot se mentioneaza: numele si prenumele candidatului, functia pentru care candideaza si baroul din care face parte.
(3) Votul "pentru" se realizeaza prin lasarea intacta a numelui si prenumelui candidatului dorit; votul "contra" se exprima prin stergerea numelui si a prenumelui persoanei propuse.
(4) Vor fi nule buletinele de vot care nu corespund modelului stabilit de congres, cele care nu poarta stampila de control, precum si buletinele pe care numarul candidatilor votati "pentru" este mai mare decat numarul functiilor pentru care se candideaza.

Art. 84.
(1) Congresul avocatilor alege Consiliul U.N.B.R.
(2) Consiliul U.N.B.R. este format din decanii barourilor si din reprezentanti ai barourilor, alesi de Congres, potrivit urmatoarei norme de reprezentare:
a) un reprezentant, pentru barourile cu pana la 500 de avocati;
b) doi reprezentanti pentru barourile care au peste 500 de avocati si cate 2 reprezentanti pentru fiecare mie care depaseste prima mie de avocati
(3) Consiliul U.N.B.R. se convoaca trimestrial in sedinte ordinare sau in situatii exceptionale in sedinte extraordinare de catre presedintele U.N.B.R. Presedintele UNBR va convoca Consiliul U.N.B.R. si la cererea a cel putin unei treimi din numarul membrilor consiliului U.N.B.R.
(4) Conducerea sedintelor Consiliului U.N.B.R. revine presedintelui acestuia, asistat de catre vicepresedinti si alti 3 consilieri.
(5) Prevederile art. 69 din prezentul statut se vor aplica in mod corespunzator.

Art. 85.
(1) Consiliul U.N.B.R. isi desfasoara activitatea in comisii de lucru si in plen, potrivit Regulamentului de desfasurare a sedintei Consiliului U.N.B.R., adoptat de catre acesta.
(2) Consiliul U.N.B.R. adopta decizii si hotarari obligatorii. La cererea majoritatii barourilor hotararile consiliului pot fi atacate, pentru nelegalitate, la Congresul avocatilor, in prima sa sedinta.

Art. 86.
(1) Comisia Permanenta a U.N.B.R. se intruneste inaintea sedintelor Consiliului U.N.B.R. si ori de cate ori este necesar, la convocarea presedintelui U.N.B.R.
(2) Comisia Permanenta asigura activitatea permanenta a U.N.B.R. Sedintele Comisiei Permanente sunt conduse de presedintele U.N.B.R.
(3) In desfasurarea activitatii curente Comisia Permanenta a U.N.B.R. emite decizii si dispozitii, in conditiile prevazute de lege. Deciziile si dispozitiile au caracter obligatoriu si pot fi atacate cu plangere de catre cei interesati, in termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R.

Art. 87.
In cadrul U.N.B.R. se constituie si functioneaza un aparat tehnic administrativ conform hotararii Comisiei Permanente a U.N.B.R.

Art. 88.
(1) Plangerea introdusa impotriva actelor emise de organele profesiei nu este suspensiva de executare, cu exceptia cazurilor prevazute de Lege si de prezentul statut.
(2) Organul competent sa solutioneze plangerea poate, pentru motive bine intemeiate, sa dispuna suspendarea efectelor actului atacat, pana la solutionarea plangerii.


Capitolul III - Activitatea profesionala a avocatului


Sectiunea 1 - Continutul activitatii profesionale

§1.Consultatii si cereri cu caracter juridic

Art. 89.
Consultatiile juridice pot fi acordate in scris sau verbal in domenii de interes pentru client, precum:
a) redactarea si/sau furnizarea catre client, prin orice mijloace, dupa caz, a opiniilor juridice si informatiilor cu privire la problematica solicitata a fi analizata;
b) elaborarea de opinii legale;
c) elaborarea proiectelor de acte juridice (contracte, conventii, statute etc.) si asistarea clientului la negocierile referitoare la acestea;
d) elaborarea proiectelor de acte normative;
e) participarea in calitate de consultant la activitatea organelor deliberative ale unei persoane juridice, in conditiile legii;
f) orice alte consultatii in domeniul juridic.

Art. 90.
Avocatul poate intocmi si formula in numele si/sau interesul clientului cereri, notificari, memorii sau petitii catre autoritati, institutii si alte persoane, in scopul ocrotirii si apararii drepturilor si intereselor legitime ale acestuia.

§2. Asistarea si reprezentarea clientilor

Art. 91.
(1) In conditiile legii avocatul asigura asistenta si reprezentare juridica in fata instantelor judecatoresti, a organelor de urmarire penala, a autoritatilor cu atributii jurisdictionale, a notarilor publici si a executorilor judecatoresti, a organelor administratiei publice, a institutiilor si a altor persoane juridice, pentru apararea si reprezentarea cu mijloace juridice specifice a drepturilor, libertatilor si intereselor legitime ale persoanelor.
(2) Asistarea si reprezentarea clientului cuprinde toate actele, mijloacele si operatiunile permise de lege si necesare ocrotirii si apararii intereselor clientului.

§3. Atestarea identitatii partilor, a continutului si a datei actelor prezentate spre autentificare

Art. 92.
(1) Un act juridic semnat in fata avocatului, care poarta o incheiere, o rezolutie, o stampila sau un alt mijloc verificabil de atestare a identitatii partilor, a consimtamantului si a datei actului poate fi prezentat notarului spre autentificare.
(2) Avocatul este obligat sa tina evidenta actelor intocmite conform art. 3 alin. (1) lit. c) din Lege, si sa le pastreze in arhiva sa profesionala, in ordinea intocmirii lor.

§4. Activitati de mediere

Art. 93.
(1) Medierea este o modalitate de solutionare a conflictelor, alternativa procesului obisnuit sau arbitral.
(2) Medierea este o negociere asistata de un tert (mediatorul), respectiv o tehnica consensuala de rezolvare a conflictelor, constand intr-o comunicare permanent orientata catre incheierea unei intelegeri intre parti care au atat interese comune, cat si divergente. Mediatorul propune partilor in procedura de mediere o solutie, fara a avea atributia de a o impune acestora. Partile in procedura de mediere pot accepta sau refuza, in scris, propunerea finala de mediere (tranzactia).
(3) Medierea are un caracter voluntar si se bazeaza pe conventia partilor (acord de mediere) de a rezolva o disputa sau o neintelegere.
(4) Medierea este guvernata de principiul confidentialitatii.
(5) Medierea este o procedura autonoma de reglementare a disputelor, conflictelor sau diferendelor intervenite intre persoanele fizice si/sau juridice.

Art. 94.
(1) Acordul de mediere poate fi incheiat sub forma unei clauze contractuale sau sub forma unei conventii separate.
(2) Partile, prin acordul lor de mediere, pot alege un avocat pe care il imputernicesc cu atributii de mediere. In exercitiul atributiei de mediere, avocatul are urmatoarele indatoriri :
a) de a se informa in legatura cu conflictul si cu pozitia fiecareia dintre parti;
b) de a informa partile asupra drepturilor si obligatiilor acestora, fiindu-i interzis sa dea consultatii juridice;
c) de a facilita sau de a intermedia comunicarea intre parti; comunicarea nu necesita prezenta fizica a partilor, avocatul putand comunica si separat cu fiecare dintre acestea, cu informarea lor prealabila ;
d) de a redacta propunerea de solutie sub forma unei tranzactii, partiale sau totale, dupa caz.
(3) In procedura de mediere, partile pot fi asistate de avocati, altii decat avocatul mediator.

Art. 95.
(1) Avocatul insarcinat cu medierea este impartial si neutru in activitatea sa. El poate oferi informatii juridice partilor, dar ii este interzis sa incheie contracte de asistenta juridica cu acestea in legatura cu obiectul medierii, distinct de contractul de asistenta juridica in baza caruia se realizeaza medierea. Avocatul insarcinat cu medierea nu poate impune partilor un compromis si nu are dreptul de a incerca, dincolo de vointa concordanta a partilor, un anume rezultat al medierii. Avocatul mediator trebuie sa respecte egalitatea partilor si punctele lor de vedere.
(2) Avocatul mediator trebuie sa faciliteze comunicarea intre parti, in acest scop fiind dator sa se asigure de o buna cunoastere a drepturilor si obligatiilor partilor. El este dator sa se asigure ca realizarea drepturilor si intereselor legitime nu vor fi tergiversate prin folosirea abuziva a medierii. Avocatul mediator insarcinat cu medierea trebuie sa se asigure de rapiditatea, flexibilitatea si confidentialitatea procedurii, precum si de rezonabilitatea rezultatului solutionarii conflictului.
(3) Avocatul mediator este obligat sa pastreze confidentialitatea asupra dezbaterilor si asupra informatiilor obtinute in procesul de mediere, inclusiv dupa semnarea acordului final de mediere (tranzactie) sau, dupa caz, in perioada ulterioara incetarii medierii.
(4) In caz de litigiu, avocatul mediator nu poate fi desemnat avocat al nici uneia dintre parti. Intre activitatea de mediator si de arbitru nu exista incompatibilitate.

Art. 96.
Rezultatul medierii poate consta atat intr-o reparatie, cat si intr-o recunoastere reciproca, prezentarea oficiala de scuze, armonizarea intereselor partilor, in vederea ameliorarii relatiilor lor viitoare etc. Rezultatul medierii se consemneaza intr-o tranzactie, care are efectele prevazute de lege.

Art. 97.
(1) Medierea poate fi utilizata in toate cazurile in care, potrivit legii, partile pot incheia un compromis, cu respectarea dispozitiilor de ordine publica.
(2) In litigiile comerciale avocatul mediator poate participa, in aceasta calitate, in procedura concilierii prealabile pentru rezolvarea partiala sau totala a disputelor angajate intre parti.

§5. Activitati fiduciare

Art. 98.
(1) Avocatul are dreptul sa desfasoare activitati fiduciare, in numele si pe seama clientului, cu respectarea prevederilor legii si ale prezentului statut.
(2) Activitatile fiduciare exercitate de avocat pot consta in:
a) primirea in depozit, in numele si pe seama clientului, de fonduri financiare si bunuri, rezultate din valorificarea de titluri executorii dupa finalizarea unui litigiu, a unei medieri, a procedurii succesorale sau a lichidarii unui patrimoniu;
b) plasarea si valorificarea, in numele si pe seama clientului, a fondurilor financiare si a bunurilor incredintate;
c) administrarea, in numele si pe seama clientului, a fondurilor sau a valorilor in care acestea au fost plasate.

Art. 99.
In exercitarea activitatilor fiduciare, avocatul trebuie:
a) sa respecte intocmai limitele si durata mandatului incredintat, expres prevazut in contractul de asistenta juridica special incheiat. Cand mandatul comporta imputernicirea de a dispune de fonduri, bunuri sau valori ori de a instraina bunurile clientului, avocatul poate proceda la efectuarea acestor operatiuni, numai daca acest lucru este in mod expres stipulat in mandat sau, in lipsa unei astfel de clauze, numai dupa ce va fi autorizat in mod special si in scris de catre client;
b) sa actioneze cu buna-credinta, profesionalism si cu diligenta unui bun proprietar, fara sa se abata de la regulile specifice activitatii profesionale;
c) sa administreze afacerile incredintate in interesul exclusiv al clientului;
d) sa nu influenteze clientul, direct sau indirect, in scopul de a obtine beneficii proprii, in afara onorariului de avocat.
e) sa informeze corect si cu promptitudine clientul cu privire la executarea mandatului fiduciar si a rezultatelor obtinute.

Art. 100.
In executarea mandatului avocatul poate sa desfasoare:
a) activitati de consultanta;
b) operatiuni de conservare a substantei si valorii fondurilor financiare si bunurilor incredintate;
c) operatiuni de plasare a fondurilor in active mobiliare sau imobiliare, valori mobiliare si alte instrumente financiare, in conditiile legii;
d) administrarea si valorificarea plasamentelor efectuate prin contractarea de operatiuni materiale si efectuarea de operatiuni juridice menite sa sporeasca valoarea si lichiditatea plasamentelor;
e) activitati conexe cum ar fi completarea declaratiilor de impozit si plata acestora si a celorlalte datorii ale clientului legate de administrarea unor asemenea proprietati; culegerea fructelor si incasarea veniturilor sau a altor rezultate ale investitiilor; mijlocirea/medierea operatiunilor financiare etc.;
f) orice operatiuni in numerar privind plati, incasari, efectuari de depozite bancare, compensari, rambursari impuse de natura activitatii incredintate.

Art. 101.
(1) Avocatul va deschide, pentru fiecare client pentru care desfasoara activitati fiduciare un cont la o banca reputata (cont fiduciar) destinat depozitarii de fonduri fiduciare.
(2) Prin fonduri fiduciare, in sensul prezentului articol, se intelege orice suma primita de catre avocat, cu titlu de fond initial sau rezultata din valorificarea acestuia sau a bunurilor incredintate.
(3) In contul fiduciar nu pot fi depozitate alte sume decat fonduri fiduciare.

Art. 102.
(1) Toate platile legate de activitatile fiduciare efectuate pentru acelasi client vor fi efectuate din contul fiduciar iar toate incasarile rezultate din activitatile fiduciare vor fi colectate in contul fiduciar al clientului respectiv.
(2) Avocatul va transmite clientului un extras al contului fiduciar cel putin o data la trei luni, daca in contractul de asistenta juridica nu se prevede o perioada mai scurta.

Art. 103.
Avocatul poate retrage sau autoriza retragerea fondurilor fiduciare din contul fiduciar, precum si instructa efectuarea de plati din acesta doar in urmatoarele situatii:
a) pentru efectuarea de plasamente sau cheltuieli in conditiile si limitele mandatului fiduciar;
b) la instructiunea expresa a clientului, dar cu posibilitatea retinerii contravalorii onorariilor agreate pentru activitatile fiduciare;
c) in baza unei hotarari judecatoresti;
d) in baza contractului de asistenta juridica, pentru incasarea onorariilor legate de activitatile fiduciare desfasurate;
e) in cazul in care este in curs o procedura executionala privind bunurile sau fondurile administrate.

Art. 104.
Avocatul nu are dreptul sa retraga fonduri sau sa efectueze plati din contul fiduciar atunci cand clientul i-a adus la cunostinta in scris opozitia sa.

Art. 105.
Este permisa incheierea unui contract de asistenta juridica care sa prevada plata, in parte, a onorariului pentru activitati fiduciare, conditionate de un eveniment care sa aiba loc sau de un rezultat care sa fie atins.

Art. 106.
Avocatul are obligatia sa pastreze evidente scrise ale tuturor operatiunilor efectuate in baza sau in legatura cu un mandat fiduciar (contracte, corespondenta, rapoarte de evaluare, extrase de cont etc.). In cazul in care clientul solicita originalul acestor evidente, avocatul e indreptatit sa pastreze fotocopii pe format de hartie sau electronic.

Art. 107.
(1) Avocatul are obligatia sa pastreze cel putin un registru sau un sistem echivalent de inregistrare care sa arate separat, pentru fiecare client pentru care a desfasurat activitati fiduciare:
a) identitatea clientului pe seama caruia fondurile si/sau bunurile sunt primite si/sau administrate;
b) un inventar al bunurilor primite respective rambursate si valoarea fondurilor primite si rambursate precum si data primirii si sursa fondurilor si bunurilor si data rambursarii acestora sau al rezultatului administrarii si valorificarii acestora;
c) operatiunile fiduciare efectuate cu indicarea datei, partilor, valorii si tipului operatiunii.
(2) Avocatul este obligat sa inregistreze prompt fiecare tranzactie fiduciara si, in orice caz, nu mai tarziu de 3 zile lucratoare de la efectuarea lor.

Art. 108.
Avocatul are obligatia sa pastreze evidentele legate de activitatile fiduciare pe o perioada de cel putin 10 ani.

§6. Activitati de stabilire temporara a sediului unor societati comerciale si inregistrarea acestora, in numele si pe seama clientului, a partilor de interes, a partilor sociale sau a actiunilor societatilor astfel inregistrate

Art. 109.
Stabilirea temporara a sediului unor societati comerciale la sediul profesional al avocatului presupune utilizarea sediul profesional al avocatului pentru scopul limitat al constituirii legale si autorizarii functionarii societatii comerciale sau, dupa caz, pentru mutarea sediului ori pentru stabilirea unui sediu secundar al societatii in cauza.

Art. 110.
(1) In vederea stabilirii temporare a sediului societatii comerciale in cauza, avocatul va intocmi si semna cu reprezentantul societatii un contract separat de asistenta juridica avand acest obiect.
(2) Perioada pentru care sediul societatii in cauza este stabilit la sediul profesional al avocatului nu poate depasi 1 an iar dovada sediului se face cu contractul de asistenta juridica.

Art. 111.
Avocatul poate indeplini orice formalitati legale necesare in vederea inregistrarii, in numele si pe seama clientului, a societatilor comerciale, a partilor de interes, a partilor sociale si a actiunilor, in conditiile legii.

Art. 112.
Avocatul va intocmi si pastra registre de parti de interes, parti sociale sau de actiuni, emise de societatile inregistrate de acesta in numele si pe seama clientului. Avocatul poate efectua, la cererea clientului, operatiuni in aceste registre, inclusiv cesiuni si constituiri de garantii si poate emite, la cererea persoanei indreptatite, extrase din aceste registre, in conditiile legii.


Sectiunea a 2-a - Relatiile dintre avocat si client

§1. Principiile si regulile de baza ale relatiei dintre avocat si client

Art. 113.
(1) Dreptul avocatului de a asista, a reprezenta ori a exercita orice alte activitati specifice profesiei se naste din contractul de asistenta juridica, incheiat in forma scrisa, intre avocat si client ori mandatarul acestuia.
(2) Forma, continutul si efectele contractului de asistenta juridica sunt stabilite prin prezentul Statut.
(3) Avocatul nu poate actiona decat in limitele contractului incheiat cu clientul sau, cu exceptia cazurilor prevazute de lege.

Art. 114.
(1) In exercitarea profesiei sale avocatul este independent.
(2) Activitatea avocatului nu poate fi motivata decat in interesul clientului, apreciat in limitele legii, ale prezentului statut si ale codului deontologic.
(3) Constituie atingere a independentei avocatului si, ca atare, trebuie evitate si inlaturate de catre avocat, prin orice mijloace legale:
a) existenta unui interes propriu ori al persoanelor apropiate lui in cauza care i-a fost incredintata;
b) prestarea de activitati avocatiale in scopul de a se face placut clientilor, magistratilor sau publicului;
c) prestarea de activitati avocatiale din simpla complezenta;
d) existenta oricaror presiuni in scopul nerespectarii secretului profesional.

Art. 115.
Avocatul trebuie sa depuna toata diligenta pentru apararea libertatilor, drepturilor si intereselor legitime ale clientului.

Art. 116.
Avocatul este dator sa isi sfatuiasca clientul cu promptitudine, in mod constiincios, corect si cu diligenta. Avocatul isi informeaza clientul cu privire la evolutia cazului ce i-a fost incredintat.

Art. 117.
Probitatea, spiritul de dreptate si onestitatea avocatului sunt conditii ale credibilitatii avocatului si profesiei.

Art. 118.
Avocatul este confidentul clientului in legatura cu cazul incredintat. Confidentialitatea si secretul profesional garanteaza increderea in avocat si constituie obligatii fundamentale ale avocatului.

Art. 119.
(1) Avocatul nu trebuie sa fie sfatuitorul si nici reprezentantul sau aparatorul a mai mult de un client intr-una si aceeasi cauza, atunci cand interesele clientilor sunt conflictuale sau cand exista, in mod real, riscul de a aparea un astfel de conflict de interese.
(2) Avocatul trebuie sa se abtina sa se mai ocupe de cauzele tuturor clientilor implicati, atunci cand intervine un conflict intre interesele acestora, cand secretul profesional risca sa fie violat sau cand independenta sa risca sa fie stirbita.
(3) Avocatul nu poate accepta o cauza a unui nou client, daca secretul informatiilor incredintate de un client anterior risca sa fie afectat sau atunci cand cunoasterea de catre avocat a cauzelor unui client anterior il favorizeaza nejustificat pe noul client.
(4) In cazul in care avocatii practica profesia intr-o forma asociativa, in colaborare sau in conlucrare cu alti avocati, dispozitiile alin. (1) – (3) se aplica tuturor avocatilor.

Art. 120.
Exista conflict de interese, in situatiile in care:
a) in activitatea de consultanta, cand la data solicitarii sale, avocatul care are obligatia de a da clientului sau o informatie completa, loiala si fara rezerve, nu-si poate indeplini misiunea fara a compromite interesele unuia sau a mai multor clienti, prin analiza situatiei prezentate, prin utilizarea mijloacelor juridice preconizate, fie prin concretizarea rezultatului urmarit;
b) in activitatea de asistare si de aparare, atunci cand la data sesizarii sale, asistarea mai multor parti ar determina avocatul sa prezinte o alta aparare, diferita de aceea pentru care ar fi optat, daca i-ar fi fost incredintata apararea intereselor unei singure parti, inclusiv in ceea ce priveste tehnicile si mijloacele profesionale ale apararii.
c) prin modificarea sau evolutia situatiei ce i-a fost prezentata initial, avocatul descopera una dintre dificultatile aratate la lit. a) si b).

Art. 121.
Nu exista conflict de interese:
a) atunci cand, dupa ce si-a informat clientii si a primit acordul acestora, avocatul, in exercitarea diferitelor sale activitati va incerca sa concilieze contrarietatea de interese;
b) atunci cand, in acord deplin cu clientii, avocatul ii consiliaza ca, plecand de la situatia ce i-a fost prezentata, sa adopte o strategie comuna, sau daca, in cadrul unei negocieri, avocatii care sunt membri ai aceleiasi forme de exercitare a profesiei intervin separat pentru clienti diferiti care sunt insa informati cu privire la aceasta apartenenta comuna;
c) atunci cand, dupa ce avocatul aduce la cunostinta fiecaruia dintre clientii potential afectati de asistenta juridica acordata, existenta sau posibilitatea crearii unui conflict de interese, precum si eventualele consecinte nefavorabile ale acestuia, fiecare dintre respectivii clienti isi dau acordul expres si prealabil cu privire la prestarea activitatii de asistenta juridica.

Art. 122.
Cu exceptia unui acord intre parti, avocatul trebuie sa se abtina de la a se ocupa de cauzele tuturor clientilor implicati, atunci cand se iveste un conflict de interese, cand avocatul apreciaza ca nu poate asigura apararea drepturilor si intereselor legitime ale fiecarui client in parte, cand secretul profesional risca sa fie violat sau cand independenta sa risca sa fie lezata.

Art. 123.
Avocatul va incerca in momentele oportune sa-si consilieze clientul cu privire la posibilitatea solutionarii unui conflict pe cale amiabila sau printr-o cale legala alternativa, apta a protegui drepturile si interesele legitime ale acestuia.

Art. 124.
(1) Avocatul este obligat sa se asigure de raspundere profesionala.
(2) Conditiile asigurarii de raspundere profesionala sunt prevazute de prezentul statut si pot fi stabilite, in cazul formelor asociative de exercitare a profesiei, conform regulilor stabilite intre avocati.
(3) Obligatia de asigurare de raspundere civila este permanenta. Suma asigurata nu poate fi mai mica decat cea prevazuta in statutul profesiei.
(4) Prin contract, partile pot stabili limitele raspunderii avocatului. Clauzele de exonerare totala de raspundere profesionala sunt socotite nescrise.

Art. 125.
(1) Avocatul este obligat sa verifice identitatea exacta a clientului sau ori a persoanei care ii incredinteaza cazul.
(2) In exercitarea activitatii fiduciare, precum si in orice situatie in care avocatii sunt autorizati sa administreze ori sa gestioneze fondurile clientilor, acestora le este interzis sa primeasca sau sa administreze ori sa gestioneze fonduri care nu corespund in mod riguros mandatului sau gestiunii incredintate.
(3) Cand participa la o operatie juridica avocatul are obligatia de a se retrage din cauza de indata ce suspecteaza in mod serios ca respectiva operatie ar avea drept rezultat o spalare de bani si cand clientul nu intelege sa renunte la operatia in sine.

§2. Contractul de asistenta juridica I. Forma si continutul contractului de asistenta juridica

Art. 126.
(1) Contractul de asistenta juridica este incheiat in forma scrisa, ceruta ad probationem. El trebuie sa indeplineasca toate conditiile cerute de lege pentru incheierea valabila a unei conventii si dobandeste data certa prin inregistrarea sa in registrul oficial de evidenta al avocatului, indiferent de modalitatea in care a fost incheiat.
(2) Contractul de asistenta juridica poate fi incheiat si prin orice mijloc de comunicare la distanta, care poate reproduce legal semnaturile partilor. In acest caz, data incheierii contractului este data la care avocatul a luat cunostinta de semnarea contractului de catre client. Se prezuma ca avocatul a luat cunostinta de incheierea contractului la urmatoarele date:
a) data la care contractul a sosit prin fax sau e-mail (semnatura electronica) la sediul profesional al avocatului; daca transmisiunea prin fax are loc dupa ora 19.00, se prezuma ca avocatul a luat cunostinta in ziua lucratoare urmatoare zilei transmisiunii;
b) data primirii contractului semnat prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire.
(3) Contractul de asistenta juridica poate lua forma unei scrisori de angajament care sa indice raporturile juridice dintre avocat si destinatarul scrisorii, inclusiv serviciile avocatiale si onorariul, semnata de avocat si transmisa clientului. In cazul in care clientul semneaza scrisoarea sub orice mentiune expresa de accept a continutului scrisorii, aceasta dobandeste valoarea unui contract de asistenta juridica.
(4) Contractul de asistenta juridica poate fi incheiat, in mod exceptional, si in forma verbala in fata unei autoritati sau a oricaror persoane fizice sau juridice cu conditia ca acestea sa ateste ca au fost de fata la exprimarea acordului de vointa intre avocat si client. Contractul in forma scrisa va fi incheiat in cel mai scurt timp posibil.
(5) In cazul in care avocatul si clientul convin, o terta persoana poate fi beneficiarul serviciilor avocatiale stabilite prin contract, daca tertul accepta, chiar si tacit, incheierea contractului in astfel de conditii.
(6) Avocatul va tine o evidenta stricta a contractelor incheiate intr-un registru special si va pastra in arhiva sa un exemplar original al fiecarui contract si un duplicat sau o copie dupa orice imputernicire de reprezentare primita in executarea contractelor.

Art. 127.
(1) Contractul de asistenta juridica trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu urmatoarele:
a) datele de identificare ale formei de exercitare a profesiei, denumirea, sediul profesional si reprezentantul acesteia;
b) datele de identificare ale clientului: se indica persoana reprezentantului legal precum si mandatarul clientului, daca este cazul;
c) obiectul contractului, care poate fi limitat la una sau mai multe dintre activitatile prevazute de art. 3 din Lege sau poate avea caracter general, dand dreptul avocatului la acte de administrare si conservare a patrimoniului clientului;
d) onorariul;
e) atestarea identitatii clientului sau a reprezentantului acestuia;
f) modul de solutionare a litigiilor intre avocat si client;
g) semnaturile partilor.
(2) Lipsa elementelor prevazute la alin. (1) lit. a) b), c) si d) e) si g) atrage nevalabilitatea contractului daca s-a produs o vatamare ce nu poate fi altfel remediata.
(3) Modelul contractului de asistenta juridica este cuprins in anexa nr. I la prezentul statut.

Art. 128.
Partile pot modifica contractul de asistenta juridica, cu respectarea dispozitiilor legale, a prezentului statut si, dupa caz, a conditiilor prevazute in contract. In acest caz, dispozitiile art. 131 din prezentul statut raman aplicabile.

Art. 129.
(1) Contractul de asistenta juridica investit cu formula executorie, in conditiile legii, constituie titlu executoriu cu privire la restantele din onorariu si alte cheltuieli efectuate de avocat in interesul clientului.
(2) Procedura de executare este cea prevazuta de dispozitiile Codului de procedura civila.

Art. 130.
Cheltuielile efectuate de avocat in interesul procesual al clientului se estimeaza anticipat la momentul incheierii contractului si se desocotesc pe masura informarii documentate a clientului cu privire la cuantumul si destinatia lor. Partile pot suplimenta aceste cheltuieli, pe parcursul derularii contractului, prin acte aditionale.

Art. 131.
(1) Contractul de asistenta juridica prevede in mod expres intinderea puterilor pe care clientul le confera avocatului. In baza acestuia, avocatul se legitimeaza fata de terti prin imputernicirea avocatiala intocmita conform anexei nr. II la prezentul statut.
(2) In lipsa unor prevederi contrare, avocatul este imputernicit sa efectueze orice act specific profesiei pe care il considera necesar pentru realizarea intereselor clientului.
(3) Pentru activitatile prevazute expres in cuprinsul obiectului contractului de asistenta juridica, acesta reprezinta un mandat special, in puterea caruia avocatul poate incheia, sub semnatura privata sau in forma autentica, acte de conservare, administrare, sau dispozitie in numele si pe seama clientului.

Art. 132.
(1) Pentru activitatea sa profesionala avocatul are dreptul la onorariu si la acoperirea tuturor cheltuielilor facute in interesul clientului sau.
(2) Onorariile vor fi stabilite in raport de dificultatea, amploarea sau durata cazului.
(3) Stabilirea onorariilor avocatului depinde de fiecare dintre urmatoarele elemente:
a) timpul si volumul de munca solicitata pentru executarea mandatului primit sau activitatii solicitate de client;
b) natura, noutatea si dificultatea cazului;
c) importanta intereselor in cauza;
d) imprejurarea ca acceptarea mandatului acordat de client il impiedica pe avocat sa accepte un alt mandat, din partea unei alte persoane, daca aceasta imprejurare poate fi constatata de client fara investigatii suplimentare;
e) notorietatea, titlurile, vechimea in munca, experienta, reputatia si specializarea avocatului;
f) conlucrarea cu experti sau alti specialisti impusa de natura, obiectul, complexitatea si dificultatea cazului;
g) avantajele si rezultatele obtinute pentru profitul clientului, ca urmare a muncii depuse de avocat;
h) situatia financiara a clientului;
i) constrangerile de timp in care avocatul este obligat de imprejurarile cauzei sa actioneze pentru a asigura servicii legale performante.

Art. 133.
(1) Onorariile se stabilesc liber intre avocat si client, in limitele legii si ale statutului profesiei. Este interzisa fixarea de onorarii minime, recomandate sau maxime de catre organele profesiei, de catre formele de exercitare a profesiei de avocat sau de catre avocati.
(2) Onorariile se determina si se prevad in contractul de asistenta juridica la data incheierii acestuia intre avocat si client, inainte de inceperea asistentei si/sau reprezentarii clientului.
(3) In cazul in care imprejurarile concrete impun asigurarea asistentei si/sau reprezentarii imediate si nu se poate incheia un contract de asistenta juridica, avocatul este obligat sa transmita clientului, in cel mai scurt timp posibil, o comunicare, prin care sa aduca la cunostinta clientului onorariile pe care le propune pentru asistenta si/sau reprezentare. In absenta unei instructiuni exprese a clientului privind incetarea asistentei si/ sau reprezentarii, ori a unei comunicari prin care clientul isi exprima expres dezacordul in privinta onorariilor, se considera onorariile propuse prin comunicarea facuta de avocat ca fiind acceptate.
(4) In toate situatiile, onorariile vor fi prevazute in contractul de asistenta juridica ce urmeaza sa fie incheiat in forma scrisa.
(5) Onorariile pot fi stabilite si in moneda straina, sub conditia ca plata acestora sa respecte prevederile privind regimul legal al platilor.

Art. 134.
(1) Onorariile pot fi stabilite astfel:
a) onorarii orare;
b) onorarii fixe (forfetare);
c) onorarii de succes.
d) onorarii formate din combinarea criteriilor de la lit. a), b) si c).
(2) Onorariul orar este stabilit pe ora de lucru, respectiv o suma fixa de unitati monetare cuvenita avocatului pentru fiecare ora de servicii profesionale pe care o presteaza clientului.
(3) Onorariul fix (forfetar) consta intr-o suma fixa cuvenita avocatului pentru un serviciu profesional sau pentru categorii de astfel de servicii profesionale pe care il presteaza sau, dupa caz, le presteaza clientului.
(4) Onorariul orar si fix (forfetar) se datoreaza avocatului indiferent de rezultatul obtinut prin prestarea serviciilor profesionale.
(5) Avocatul poate sa primeasca de la un client onorarii periodice, inclusiv sub forma forfetara.
(6) Avocatul are dreptul ca in completarea onorariului fixat sa solicite si sa obtina si un onorariu de succes, cu titlu complementar, in functie de rezultat sau de serviciul furnizat. In cauzele penale, onorariul de succes nu poate fi practicat decat in legatura cu latura civila a cauzei. Onorariul de succes consta intr-o suma fixa sau variabila stabilita pentru atingerea de catre avocat a unui anumit rezultat. Onorariul de succes poate fi convenit impreuna cu onorariul orar sau fix.

Art. 135.
(1) Este interzis avocatului sa-si fixeze onorariile in baza unui pact „de quota litis”.
(2) Pactul "de quota litis" este o conventie incheiata intre avocat si clientul sau, inainte de solutionarea definitiva a unei cauze, conventie care fixeaza exclusiv totalitatea onorariilor avocatului, in functie de rezultatul judiciar al cauzei, indiferent daca aceste onorarii constau intr-o suma de bani, un bun sau orice alta valoare.
(3) Onorariile reprezentand dobandirea, sub orice forma, a unor „aporturi din afacere” (activitatea juridica realizata de catre avocat) sunt interzise.

Art. 136.
Avocatul poate percepe onorarii numai de la clientul sau ori de la un mandatar al acestuia.

Art. 137.
(1) La cererea oricareia dintre parti, contestatiile si reclamatiile privind onorariile se solutioneaza de decanul baroului, prin decizie motivata, dupa ascultarea partilor.
(2) Solutionarea contestatiilor si reclamatiilor se face prin aplicarea principiilor medierii si incercarea de conciliere a partilor, in termen de cel mult 30 de zile de la data inregistrarii contestatiei sau reclamatiei.
(3) Decizia decanului poate fi atacata la consiliul baroului de partea interesata.
(4) Consiliul baroului hotaraste cu privire la legalitatea si temeinicia deciziei decanului, fara participarea la vot a acestuia. Partile interesate pot fi invitate pentru a da lamuriri si explicatii.
(5) Consiliul baroului se pronunta in termen de cel mult 30 de zile de la data sesizarii, prin hotarare motivata, care va fi comunicata in cel mult 15 zile de la data pronuntarii.
(6) Legalitatea hotararii consiliului baroului poate fi verificata in conditiile legii de Consiliul U.N.B.R. la sesizarea decanului sau a partii interesate, in termen de 15 zile de la comunicare. II. Efectele contractului de asistenta juridica

Art. 138.
(1) In cazul in care se angajeaza sa asiste si/sau sa reprezinte un client intr-o procedura legala, avocatul isi asuma obligatii de diligenta.
(2) Avocatul trebuie sa asiste si sa reprezinte clientul cu competenta profesionala prin folosirea cunostintelor juridice adecvate, abilitatilor practice specifice si prin pregatirea rezonabil necesara pentru asistarea sau reprezentarea concreta a clientului.
(3) Avocatul este obligat sa se abtina sa se angajeze ori de cate ori nu poate acorda o asistenta si reprezentare competente.
(4) Asistarea si reprezentarea clientului impun diligenta profesionala adecvata, pregatirea temeinica a cauzelor, dosarelor si proiectelor, cu promptitudine, potrivit naturii cazului, experientei si crezului sau profesional.
(5) In situatii si imprejurari care prezinta caracter de urgenta pentru salvgardarea si/sau protejarea drepturilor si intereselor clientului, avocatul poate asista si angaja clientul chiar si in masura in care in acel moment nu poseda o competenta profesionala adecvata cu natura cauzei, daca prin intarziere s-ar aduce atingere drepturilor si intereselor clientului. In astfel de situatii avocatul se va limita doar la ceea ce in mod rezonabil este necesar potrivit cu circumstantele si cu prevederile legale.
(6) Competenta profesionala adecvata presupune analiza si cercetarea atenta a imprejurarilor de fapt, a aspectelor legale ale problemelor juridice incidente la situatia de fapt, pregatirea adecvata si adaptarea permanenta a strategiei, tacticilor, tehnicilor si metodelor specifice in raport de evolutia cauzei, a dosarului sau a lucrarii in care avocatul este angajat.

Art. 139.
(1) Avocatul isi va reprezenta clientul cu diligenta unui bun profesionist, in limitele legii.
(2) Avocatul se va abtine ca intentionat:
a) sa ignore obiectivele si scopurile reprezentarii stabilite de catre client , astfel incat sa esueze in atingerea lor prin mijloace rezonabile, permise de lege si de statutul profesiei;
b) sa prejudicieze un client pe durata relatiilor profesionale.
(3) Avocatul va actiona cu promptitudine in reprezentarea clientului, potrivit cu natura cauzei. Avocatul nu este tinut sa actioneze exclusiv in obtinerea de avantaje pentru clientul sau in confruntarea cu adversarii. Strategiile si tacticile stabilite de avocat trebuie sa conduca activitatea acestuia pe principiul folosirii demersurilor profesionale in favoarea clientului.
(4) Avocatul este obligat sa respecte secretul profesional in privinta strategiilor, tacticilor si actiunilor preconizate si desfasurate pentru client.
(5) Avocatul va tine permanent sub control gradul sau de ocupare profesionala si extraprofesionala, astfel incat sa poata trata adecvat fiecare cauza, potrivit cu natura imprejurarilor si specificul cauzei. El va fi tinut sa refuze un client, ori de cate ori este constient ca nu poate oferi clientului cu promptitudine serviciul profesional solicitat.
(6) Neglijarea cauzelor clientului, absenta nejustificata in mod repetat, fara asigurarea unei substituiri legale si competente cu acordul prealabil al clientului, constituie abatere disciplinara.
(7) Avocatul va trata cu respect si curtoazie orice persoana implicata in procedurile legale in care asista sau reprezinta clientul si se va abtine de la metode sicanatorii si prejudiciabile pentru terte parti, daca acestea sunt evident indiferente si irelevante intereselor clientului reprezentat.

Art. 140.
(1) In activitatea de consiliere, avocatul va actiona cu tact si rabdare pentru a infatisa si a explica clientului toate aspectele cazului in care il asista si/ sau il reprezinta pe client. Avocatul va cauta sa foloseasca cel mai potrivit limbaj in raport de starea si experienta clientului, pentru ca acesta sa aiba o reprezentare corecta si completa asupra situatiei sale juridice.
(2) Avocatul se va consulta adecvat cu clientul pentru a stabili scopul, modalitatile si finalitatea consilierii, precum si solutiile tehnice pe care le va urma pentru a realiza, cand este cazul, asistenta si reprezentarea clientului.
(3) Avocatul va respecta optiunile clientului in ceea ce priveste scopul si finalitatea asistentei si reprezentarii, fara a abdica de la independenta si crezul sau profesional.
(4) Avocatul se va consulta permanent cu clientul in legatura cu strategia, mijloacele tehnice si tactice adoptate pentru atingerea scopurilor pentru care a fost angajat. Avocatul nu este obligat sa urmeze acele tehnici si proceduri legale indicate arbitrar de client si pastreaza responsabilitatea pentru acestea, in masura in care clientul a fost rezonabil informat asupra costurilor si consecintelor posibile ale acestor tehnici si proceduri.

Art. 141.
(1) Consilierea si reprezentarea unui client il obliga pe avocat sa priveasca speta respectiva dintr-o perspectiva proprie si sa acorde clientului sfaturi dezinteresate. Sfatuirea clientului nu se rezuma la expunerea unor prevederi legale, ci va avea in vedere si consecintele de ordin moral, economic, social si politic care ar putea avea relevanta in situatia respectiva.
(2) Ori de cate ori clientul propune un demers asupra caruia avocatul apreciaza ca va avea consecinte legale negative, avocatul va atentiona clientul cu privire la consecinte sau, dupa caz, va putea denunta contractul de asistenta juridica.

Art. 142.
(1) In cazul in care avocatul asista/reprezinta in comun mai multi clienti pe tot parcursul reprezentarii, se va consulta permanent cu fiecare dintre clientii reprezentati in comun in ceea ce priveste deciziile care trebuie adoptate si motivele determinante in adoptarea acestora, astfel incat fiecare client sa poata lua propriile decizii, in baza unor informatii complete.
(2) Avocatul poate initia demersuri pentru o consiliere comuna a partilor aflate in conflict in incercarea de a rezolva relatia dintre clientii respectivi intr-un mod amiabil si profitabil tuturor.
(3) Reprezentarea comuna nu diminueaza dreptul fiecarui client rezultat din relatia client-avocat. Fiecare dintre clientii comun reprezentati are dreptul la o reprezentare loiala si diligenta de catre avocatul respectiv, dreptul de a revoca mandatul acordat avocatului si toate drepturile prevazute de lege pentru cazul fostilor clienti. Intre clientii reprezentati in comun, regula confidentialitatii nu se aplica.

Art. 143.
(1) Avocatul poate evalua o situatie cu relevanta pentru clientul sau in folosul unei terte persoane daca:
(a) avocatul este indreptatit sa considere ca evaluarea este compatibila cu alte aspecte ale relatiei client-avocat;
(b) are acceptul clientului.

Art. 144.
(1) Avocatul va oferi clientului o opinie legala, onesta cu privire la consecintele de fapt si juridice ale cazului investigat, in limitele informatiilor furnizate de client.
(2) Folosirea de catre client a opiniilor si sfatului avocatului, in scopuri ilegale, fara cunostinta avocatului care a oferit opinia sau sfatul respective, nu face avocatul responsabil in legatura cu actiunea si scopurile ilegale ale clientului. Avocatul este obligat sa se abtina de la asistarea si sfatuirea constienta a unui client in activitati infractionale.
(3) Un avocat este indreptatit sa se retraga imediat si sa renunte la asistarea si reprezentarea clientului, in cazul in care, actiunile si scopurile clientului, desi aparent legale la inceputul asistentei si/ sau reprezentarii, se dovedesc pe parcursul acesteia ca fiind infractionale.

Art. 145.
(1) Avocatul are obligatia sa informeze rezonabil clientul in legatura cu situatie curenta a asistentei si reprezentarii si de a raspunde cu promptitudine oricaror solicitari de informare din partea clientului.
(2) Avocatul va explica clientului imprejurarile cauzei, situatia curenta, posibilele evolutii viitoare si eventualele rezultate, in mod rezonabil, corespunzator cu imprejurarile concrete ale cazului.
(3) Avocatul nu este tinut sa informeze clientul in masura in care s-a convenit prealabil acest lucru. In cazul in care clientul este o persoana juridica, obligatia avocatului este de a informa exclusiv reprezentantii legali sau persoanele expres desemnate in contract in acest scop. Informarea facuta de avocat acestor persoane este considerata o informare valabila a clientului in sensul prezentului articol.

Art. 146.
Avocatul este obligat sa comunice clientului informatiile pe care le detine in legatura cu cazul acestuia chiar si in situatia in care comunicarea lor ar contraveni interesului sau personal.

Art. 147.
(1) In toate cazurile in care avocatul este insarcinat sa asiste un client el poate sa conduca discutiile doar in prezenta clientului sau ori numai cu acordul acestuia.
(2) In cazul negocierilor cu un interlocutor asistat de un alt avocat, avocatul nu poate angaja discutii cu acesta, fara acordul prealabil al confratelui sau.

Art. 148.
(1) Avocatul va tine distinct evidenta bunurilor apartinand clientilor sai sau unor terte parti, care i-au fost incredintate in legatura cu exercitarea profesiei.
(2) Fondurile financiare vor fi pastrate in conturi distincte, deschise la o institutie financiara legal constituita si autorizata sa functioneze, potrivit legii.
(3) Evidenta distincta a celorlalte categorii de bunuri va fi pastrata de catre avocat intr-o maniera care sa confere siguranta mentinerii identitatii acestora.
(4) Fondurile financiare nu vor fi in mod obligatoriu pastrate in conturi deschise la institutii financiare atunci cand legea sau o hotarare judecatoreasca permit pastrarea lor intr-o alta modalitate.
(5) Avocatul va tine o evidenta contabila completa a fondurilor financiare si a celorlalte tipuri de bunuri incredintate si va pastra documentele respective pe o perioada de 10 ani dupa incetarea contractului de reprezentare cu clientul.
(6) In cazul in care primeste fonduri financiare sau alte bunuri care au legatura cu un client sau cu un tert, avocatul este obligat sa-i notifice pe acestia, in scris si de indata.
(7) Cu exceptia situatiilor prevazute de lege sau a unei intelegeri cu clientul, avocatul este obligat ca imediat dupa primirea bunurilor sa le predea clientului sau, dupa caz, tertei persoane indreptatite sa primeasca bunurile respective si, la solicitarea clientului sau a tertei persoane, sa puna la dispozitia acestora evidenta contabila pe care a efectuat-o cu privire la respectivele bunuri.

Art. 149.
Daca exista riscul ca un client sa dea fondurilor detinute de avocat o astfel de destinatie incat avocatul sa nu isi mai poata incasa onorariul cuvenit, avocatul are un drept de retentie asupra acestora pentru acoperirea onorariului datorat. Aceasta prevedere nu da dreptul avocatului sa retina fonduri in scopul de a constrange clientul sa-i accepte pretentiile cu privire la onorariu. Partea de onorariu care face obiectul disputei va trebui in acest caz depozitata intr-un cont special, iar avocatul va trebui sa propuna in cel mai scurt timp clientului solutii pentru aplanarea conflictului privitor la onorariu, in limitele legii si ale statutului profesiei. Partea din fonduri care nu face obiectul nici unei dispute cu clientul trebuie de indata transferata acestuia.

Art. 150.
Avansurile de onorariu si avansurile de cheltuieli care se anticipeaza a fi efectuate de catre avocat in interesul cauzei vor avea acelasi regim ca si bunurile apartinand clientilor pana la momentul in care avocatul va exercita activitatea pentru care a primit avansul de onorariu sau va inregistra cheltuiala care sa justifice avansul platit de client in acest scop, cu exceptia cazului in care clientul le stabileste un alt regim. Indiferent de regimul pe care clientul il stabileste referitor la respectivele sume avansate, acestea vor fi in mod obligatoriu returnate de catre avocat acestuia la incetarea contractului daca pana la momentul respectiv avocatul nu va fi exercitat activitatile pentru care i se platise anticipat onorariu sau nu va fi inregistrat cheltuieli acoperite cu sumele avansate de client in acest sens.

Art. 151.
Avocatul sau formele asociative de exercitare a profesiei vor putea, cu acordul clientului, sa plaseze lichiditatile incredintate de catre client in conturi bancare purtatoare de dobanzi. Dobanzile se cuvin clientului.

Art. 152.
(1) In afara cazurilor prevazute de lege sau de parti, contractul de asistenta juridica inceteaza prin renuntarea unilaterala a clientului sau, dupa caz, a avocatului.
(2) Incetarea contractului prin renuntarea unilaterala a clientului sau a avocatului nu exonereaza pe client de plata onorariului cuvenit pentru serviciile prestate, precum si pentru acoperirea cheltuielilor efectuate de avocat in interesul clientului.

Art. 153.
(1) Avocatul care este solicitat intr-o cauza in curs de rezolvare trebuie sa verifice daca unul sau mai multi confrati au fost in prealabil angajati.
(2) Avocatul care accepta sa succeada unui confrate trebuie ca, inainte de a se angaja, sa ii aduca la cunostinta aceasta imprejurare.

Art. 154.
(1) In oricare caz de incetare a mandatului, avocatul are obligatia sa ia in timp util si in mod rezonabil masuri potrivite pentru apararea intereselor clientului, cum ar fi: notificarea acestuia, acordarea unui timp suficient clientului pentru a-si angaja un alt avocat, predarea documentelor si a bunurilor la care clientul este indreptatit si instiintarea organelor judiciare.
(2) In cazul in care clientul datoreaza avocatului restante din onorarii si din cheltuielile facute in interesul acestuia, avocatul are drept de retentie asupra bunurilor incredintate, cu exceptia inscrisurilor originale care i-au fost puse la dispozitie.